Pescuitul in Delta

Pescuitul in Delta

 

Despre pescuitul in Delta Dunarii

 

   Deoarece ne declaram partizani ai pescuitului sportiv, inainte de a face invitatia de a ne vizita, va rugam sa lluati aminte de Legea pescuitului.
   Daca v-am povesti despre capturi uriase pe care le-am vazut, poate nu ne-ati crede, asadar nu ramane decat sa va convingeti ca, spre surprinderea braconierilor, inca mai exista exemplare superbe de pasti.
   Din multitudinea de specii, va putem enumera: cega, pastruga morunul, nisetrul, stiuca, salaul, crapul, scrumbia, batca, vaduvita, linul, bibanul, avatul, sabiuta, somnul, carasul, mreana, crapul chinezesc, rosioara si asa mai departe.

 

 

Legea pescuitului

 

 

Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 200 din 20 aprilie 2001

 

 

TITLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activitati de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si conventiilor internationale din domeniu la care Romania este parte.

Art. 2. - Obiectul prezentei legi il constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activitatile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit, desfasurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care se supun si reglementarilor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale Romaniei;

d) aplicarea strategiei nationale in domeniu, a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplica si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.

Art. 3. - in sensul prezentei legi, sunt considerate:

1. bazine piscicole naturale:

a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;

b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;

c) paraiele si raurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;

d) baltile si lacurile naturale;

e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;

f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice;

g) limita apelor teritoriale si zona economica exclusiva a Marii Negre;

2. bazine piscicole amenajate:

a) helesteiele;

b) iazurile cu zonele lor inundabile;

c) pastravariile;

d) vivierele flotabile;

e) statiile de reproducere artificiala;

f) instalatiile pentru cresterea superintensiva.

Art. 4. - in sensul prezentei legi, termenii inscrisi mai jos au urmatorul inteles:

- acvacultura - ansamblu de procedee si tehnici avand ca scop reproducerea, ameliorarea si cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;

- administrator - persoana juridica de interes public careia statulii incredinteaza administrarea fondului piscicol natural;

- amenajari piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere

artificiala, alte instalatii destinate reproducerii si cresterii pestilor si a

altor vietuitoare acvatice;

- autorizatie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;

- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoana fizica este pescar profesionist sau piscicultor;

- bazine piscicole naturale - paraiele si raurile de munte, colinare, de ses, in regim natural sau ameliorat, baltile si lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrale sau de navigatie;

- braconaj piscicol - infractiunea care consta in practicarea ilegala a pescuitului in bazinele piscicole naturale;

- captura - cantitatea de peste si alte animale acvatice pescuita intr-un bazin acvatic, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;

- captura totala admisibila (TAC) - cantitatea pescuita, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fara a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de pesti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;

- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fara a fi limitata captura;

- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acorda anual persoanelor fizice si juridice autorizate sa desfasoare pescuit comercial;

- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si alte vietuitoare acvatice, existente in bazinele piscicole amenajate;

- efort de pescuit - numarul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activeaza in unitatea de timp, cum sunt numarul de traulari, numarul de carlige instalate, numarul de navoade sau numarul de lansari, intr-o zi;

- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice intr-o maniera si la un nivel care sa nu conduca, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potentialul lor si al ecosistemelor sa corespunda nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare;

- ferma piscicola - unitate functionala de baza in piscicultura, determinata geografic, alcatuita din una sau mai multe amenajari piscicole;

- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste si a altor vietuitoare acvatice;

- furt piscicol - infractiunea care consta in sustragerea pestelui sau in practicarea ilegala a pescuitului, in amenajarile piscicole;

- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publica centrala care raspunde de piscicultura sa efectueze inspectii privind supravegherea respectarii aplicarii legislatiei, in pescuit si acvacultura;

- inspectie piscicola - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor si a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a inregistrarii capturilor, a starii navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor si utilajelor de prelucrare si depozitare a capturilor, precum si pentru respectarea legalitatii specifice desfasurarii activitatii de acvacultura;

- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, in care sunt inregistrate zilnic datele de efort de pescuit si capturile realizate, pe specii;

- nava de pescuit - orice nava care executa sau intentioneaza sa execute o exploatare comerciala a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare si orice alta nava implicata in astfel de operatiuni;

- nava de inspectie piscicola - nava neangajata in pescuitul comercial, care este destinata controlului si supravegherii activitatii de pescuit;

- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum si constructiile cu instalatiile aferente;

- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul in scop comercial;

- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrari in cadrul fermelor de acvacultura;

- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv in baza unui permis;

- pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice in scop comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de autorizatie/licenta/permis de pescuit, in locuri, perioade si cu unelte prevazute de lege;

- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de crestere a pestelui si care implica diferite forme de interventie in procesul de reproductie, crestere, furajare, ameliorare si protectie a populatiilor piscicole;

- protectia fondului piscicol - ansamblul de masuri si reglementari prin care se asigura conservarea biodiversitatii si exploatarea rationala a fondului piscicol, in conditii de pastrare a echilibrului ecologic;

- pescar - persoana care desfasoara o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;

- fisierul navelor de pescuit - registru in care sunt inregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului,

tipuri de activitati si tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;

- specie introdusa - orice specie transportata si lansata intentionat sau accidental de om intr-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;

- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere in timp real catre compania nationala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate si a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora.

Art. 5. - Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevazute la art. 3 pct. 1 si cum sunt definite la art. 4, apartine domeniului public de interes national si local.

Art. 6. - Fondul piscicol din amenajarile piscicole, precum si amenajarile piscicole, astfel cum sunt prevazute la art. 3 pct. 2 si cum sunt definite la art. 4, pot apartine, dupa caz, domeniului public de interes national sau local ori domeniului privat.

Art. 7. - (1) Strategia in domeniul conservarii biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia autoritatii publice centrale de protectie a mediului.

(2) Strategia in domeniul protectiei fondului piscicol si pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum si din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii si valorificarii productiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizeaza de autoritatea publica centrala sau pentru agricultura si alimentatie Impreuna cu autoritatea publica centrala care raspunde de mediu.

(3) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, precum si autoritatea publica centrala care raspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor si actiunilor prevazute in strategie.

 

TITLUL II

Pescuitul in bazinele naturale si autorizarea pescuitului

CAPITOLUL I

Administrarea si exploatarea fondului piscicol

 

Art. 8. - (1) Pentru administrarea fondului piscicol din domeniul public de interes national, precum si din amenajarile piscicole din domeniul public si privat al statului, exceptand apele de munte si zona administrata de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", se infiinteaza, conform legii, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, cu personalitate juridica.

(2) Statutul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 9. - Patrimoniul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din amenajarile piscicole - constructiile cu instalatiile aferente, definite la art. 6.

Art. 10. - Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol functioneaza pe baza de gestiune economica proprie prin autofinantare, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, avand urmatoarele atributii:

a) aplica strategiile nationale din domeniul protejarii fondului piscicol si gestionarii exploatarii durabile prin pescuit, a resurselor piscicole ce apartin fondului piscicol, precum si dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

b) elaboreaza metodologia de evaluare a fondului piscicol si de stabilire a cotelor anuale de pesti si o supune spre aprobare autoritatii publice centrale care se ocupa de piscicultura;

c) asigura exploatarea durabila prin pescuitul comercial si pescuitul recreativ/sportiv, la nivelul cotelor admisibile, din fondul piscicol proprietate publica si privata a statului;

d) acorda licente/autorizatii de pescuit comercial, recreativ/sportiv persoanelor fizice si juridice, in conditiile legii;

e) concesioneaza catre persoanele fizice sau juridice fondul piscicol din domeniul public si privat al statului, in vederea exploatarii si valorificarii resurselor piscicole;

f) elaboreaza si propune spre aprobare autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie nivelul minim al redeventei si al tarifelor de acordare a licentelor si autorizatiilor de pescuit;

g) protejeaza, conserva si reface prin repopulari fondul piscicol din bazinele naturale;

h) elaboreaza norme si propune reglementari in conformitate cu atributiile ce deriva din obiectul de activitate si cu obligatiile asumate de Romania prin semnarea acordurilor si aderarea la organisme si conventii internationale in domeniu si le supune spre aprobare autoritatii publice care se ocupa de piscicultura;

i) organizeaza si desfasoara activitati de inspectie piscicola privind respectarea prevederilor prezentei legi si a altor reglementari in vigoare;

j) organizeaza si coordoneaza activitatile de cercetare stiintifica in domeniul pescuitului si acvaculturii;

k) presteaza servicii pentru terti;

l) desfasoara activitati de pescuit, piscicultura, procesare, transport si comercializare a pestelui pentru bazinele piscicole naturale si amenajarile piscicole care nu sunt concesionate.

Art. 11. - Veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol provin din:

a) tarife pentru atestarea, licentierea si autorizarea activitatilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv si acvacultura, acordate persoanelor fizice sau juridice;

b) contravaloarea cotelor de pescuit stabilite in conditiile legii;

c) despagubiri, inchirieri, prestari de servicii;

d) alte venituri din activitati economice proprii.

Art. 12. - (1) Reglementarile specifice privind concesionarea catre agentii economici a suprafetelor de terenuri ocupate de amenajarile piscicole din domeniul public si privat al statului si concesionarea bazinelor naturale din domeniul public al statului se stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de autoritatea publica centrala de mediu.

(2) Detinatorii de active si cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare.

CAPITOLUL II

Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului

 

Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit in bazinele piscicole naturale apartine statului si se exercita, exceptand apele de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prin Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, in conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice si juridice se face prin autorizare de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face in baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.

Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit in scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului in doua moduri:

a) prin concesionare, pe baza de licitatie publica, societatilor comerciale, asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinatorii de active si cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare;

b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti in scopul exercitarii pescuitului.

(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

(3) Dreptul de pescuit in scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi si altor forme de asociere.

(4) Dreptul de pescuit in scop stiintific se atribuie de administratorii statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.

(5) Conditiile de participare la licitatii in vederea obtinerii dreptului de pescuit in scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului in scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei in vigoare si prin reglementari specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

Art. 15. - Detinatorii de autorizatii de pescuit pot fi:

a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut activitati piscicole;

b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;

c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;

d) asociatii de pescari sportivi;

e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut in baza unei autorizatii piscicole se exercita prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit in scop comercial prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, in limita numarului stabilit de administratie.

(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie.

Art. 17. - (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fara despagubire daca cel licentiat/atestat nu indeplineste conditiile stabilite prin aceasta.

(2) in licenta/autorizatia de pescuit in scop comercial si in autorizatia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numarul uneltelor si ambarcatiunilor de pescuit, numarul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum si alte masuri pentru asigurarea exploatarii durabile a fondului piscicol.

(3) Detinatorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

Art. 18. - (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.

(2) in cazul in care o apa in regim neamenajat Isi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de pescuit initiale sunt autorizati piscicol atat pentru noua albie si vechea albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.

 

CAPITOLUL III

Exercitarea pescuitului

 

Art. 19. - Prin pescuit in scop comercial se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre personal autorizat, in conditiile prezentei legi.

Art. 20. - (1) Prin pescuit in scopuri stiintifice se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala in vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si periclitate si pentru experimentarea de noi metode si unelte de pescuit.

(2) Pescuitul in scopuri stiintifice se poate efectua in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, in baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

(3) in perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de mediu.

Art. 21. - (1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat in conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevazute in anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole si in lacuri de acumulare in care se practica piscicultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.

 

CAPITOLUL IV

Paza fondului piscicol

 

Art. 22. - Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol si controlul activitatilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor si degradarilor.

Art. 23. - Personalul de paza este dotat, in conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.

Art. 24. - Personalul de paza pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu este asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.

Art. 25. - Organizarea activitatii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementata prin statutul administratorilor.

Art. 26. - Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de paza a fondului piscicol.

TITLUL III

Piscicultura

CAPITOLUL I

Organizarea activitatii de piscicultura

 

Art. 27. - Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura elaboreaza si aplica unitar strategia dezvoltarii si politica economica a Guvernului in domeniul pisciculturii, din amenajarile piscicole, indiferent de zona geografica, forma de proprietate si modul de exploatare.

Art. 28. - Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publica sau privata a statului se face de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, in conditiile legii.

Art. 29. - (1) Utilizarea amenajarilor piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte animale acvatice, din domeniul public si privat al statului, este obligatorie pentru toti detinatorii.

(2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajarilor piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului.

Art. 30. - Autorizarea agentilor economici care desfasoara activitate de piscicultura in amenajari piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, prin directiile agricole.

Art. 31. - Autorizarea agentilor economici care desfasoara activitate de piscicultura se face cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) face dovada ca este legal constituit si are in obiectul de activitate piscicultura;

b) face dovada ca are in posesie sau in exploatare bazine amenajate pentru piscicultura;

c) face dovada ca se incadreaza in reglementarile de protectie a mediului si a celor sanitar-veterinare.

Art. 32. - Controlul agentilor economici autorizati care desfasoara activitate de piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercita de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, prin Directia pescuit, piscicultura si inspectie, in conformitate cu prezenta lege.

 

CAPITOLUL II

Dezvoltarea activitatii de piscicultura

 

Art. 33. - Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, Impreuna cu alte autoritati publice centrale, cu sprijinul prefectilor si al consiliilor judetene si locale, vor identifica, in baza unor studii de specialitate, terenurile apartinand proprietatii publice si private, care se preteaza la realizarea de amenajari piscicole.

Art. 34. - Amenajarile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie, vor fi incluse de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, in conformitate cu legea, in categoria terenurilor in curs de ameliorare.

Art. 35. - Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor lua masuri pentru introducerea in cultura a unor specii valoroase de pesti, scop in care se vor realiza amenajari piscicole specializate in reproducerea si cresterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila).

Art. 36. - In scopul dezvoltarii acvaculturii autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura intreprinde masuri pentru stimularea realizarii unor amenajari specializate in reproducerea si cresterea broastelor, racilor, scoicilor si a altor vietuitoare acvatice.

 

TITLUL IV

Inspectia piscicola

 

Art. 37. - (1) Urmarirea respectarii prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari in domeniu se realizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de autoritatea publica centrala de protectie a mediului, prin organisme de specialitate.

(2) in scopul indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1) autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura infiinteaza Inspectia Piscicola ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitatii de pescuit national autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, in colaborare cu inspectoratul Navigatiei Civile si cu Registrul Naval Roman, infiinteaza Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit.

(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 38. - in scopul indeplinirii atributiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:

a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare si de livrare a pestelui, in fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole si cum sunt aplicate masurile de protectie a fondului piscicol si de combatere a furturilor si braconajului;

b) de control asupra lucrarilor, constructiilor si instalatiilor care au legatura cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia fondului piscicol;

c) de control al datelor si documentelor in legatura cu pescuitul, originea si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a produselor de origine animala;

d) de control al modului cum sunt respectate reglementarile privind protectia fondului piscicol;

e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni in domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, pisciculturii si circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci si scoici), precum si de a intocmi documentele potrivit legii;

f) de urmarire a realizarii cotelor alocate, a inregistrarii capturilor, a marcarii navelor si ambarcatiunilor si a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit;

g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.

 

TITLUL V

Protectia fondului piscicol

 

Art. 39. - Protectia fondului piscicol se realizeaza prin prohibitia anuala a pescuitului, prin interdictia actiunilor care pot constitui contraventii si infractiuni la prezenta lege, precum si prin orice alte masuri care sa asigure exploatarea durabila a fondului piscicol si conservarea biodiversitatii.

Art. 40. - (1) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura Impreuna cu autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de pesti si animale acvatice si pentru toate zonele tarii, la inceputul lunii aprilie, dar nu mai tarziu de 15 aprilie, si este valabil pana la aparitia ordinului de prohibitie din anul urmator.

(2) in scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti mentionate in anexa nr. 2 este interzis in perioadele si in zonele definite in aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifica durata de prohibitie.

Art. 41. - (1) Autoritatile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, in conditii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie si speciile prohibite stabilite in anexele nr. 1 si 2, mentinand insa numarul total de zile.

(2) Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie si regulile de pescuit se stabilesc in concordanta cu conventiile internationale incheiate cu celelalte state riverane.

Art. 42. - Pentru protectia fondului piscicol se interzice folosirea urmatoarelor unelte si metode de pescuit:

a) setci fixe, cu exceptia ohanelor, in zona litoralului marin;b) setci si ave de orice tip, in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc si lacurile litorale;

c) setci monofilment in toate apele;

d) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat in scop stiintific;

e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei in parte sau in intregime;

f) pescuitul cu materiale explozive, precum si cu substante toxice si narcotice de orice fel;

g) pescuitul cu unelte din plasa in raurile si lacurile naturale din zona de munte;

h) pescuitul cu momeli metalice si pesti artificiali in raurile populate cu lostrita;

i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare.

Art. 43. - (1) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in apele apartinand domeniului public si privat se pot institui zone de protectie piscicola, ce se delimiteaza in teren prin semne distincte.

(2) Zonele de protectie piscicola pot fi:

a) de protectie a reproducerii, ce reprezinta locuri predilecte pentru depunerea icrelor si dezvoltarea puietului;

b) de protectie a diversitatii speciilor piscicole reunite intr-un ecosistem acvatic;

c) de protectie pentru iernarea pestelui.

(3) instituirea zonelor de protectie se realizeaza la propunerea administratorilor statului.

(4) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in zonele de protectie piscicola, pentru o anumita perioada, pot fi limitate sau interzise:

a) pescuitul anumitor specii de pesti si al altor organisme acvatice;

b) lucrari care Impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;

c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;

d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) activitatile prevazute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise in urmatoarele situatii:

a) cand pescuitul